Când igiena contează cel mai mult

O pandemie a virusului COVID-19, cunoscut sub numele de coronavirus, a izbucnit la nivel mondial. Calea aeriană este principala cale de transmitere. Folosind cele mai simple măsuri de igienă, fiecare persoană este responsabilă de protecția proprie și a cel din jur de bolile pulmonare care pot pune viața în pericol și de a opri răspândirea rapidă a virusului. Această pagină este dedicată celor mai eficiente metode de protecție împotriva infecției.

De unde a venit coronavirusul?

La date de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat pandemia COVID-19. Spre deosebire de epidemie, apariția unei boli infecțioase într-o pandemie nu este localizată și se poate răspândi pe tot globul pamântesc, fapt ce poate fi observat în prezent. Primele semne ale infecției cu coronavirus apar ca simptome asemănătoare gripei, precum ar fi tusea, febra, nasul curgător și oboseala. Sunt posibile și probleme de respirație, dureri de cap și dureri la nivelul membrelor, greață, diaree și frisoane. Evoluarea bolii este individuală și variază mult de la o persoană la alta. Este posibilă și evoluarea asimptomatică ai bolii, de asemenea poate urma pneumonie severă cu insuficiență pulmonară și chiar moartea. Oamenii de știință presupun că agentul patogen coronarian SARS-CoV-2 a fost transmis de la un animal sălbatic la om într-una dintre piețile alimentare din orașul chinez Wuhan (provincia Hubei). Totuși, care animal a adus virusul inițial nu este încă cunoscut. La momentul actual, se consideră că agentul patogen a fost transmis pentru prima dată de la lilieci la alte animale înainte de a se răspândi la oameni - aparent, ca urmare a consumului unui animal ce a servit ca gazdă intermediară pentru agentul patogen SARS-CoV-2 și a fost vândut pe piață.

Declanșarea bolilor infecțioase

Bolile infecțioase pot fi cauzate de agenți patogeni, inclusiv virusuri, bacterii și ciuperci.

Virusuri

Virusurile, precum ar fi coronavirusul SARS-CoV-2, nu sunt vizibile cu ochiul liber și au dimensiuni de doar 20 - 300 nanometri. Ele invadează celulele animalelor, plantelor sau oamenilor și folosesc aceste celule vii pe post de celule gazdă. Chiar și aflânsu-se în aer, ei pot supraviețui o perioadă lungă de timp și rămân contagioși. Deși, pentru supraviețuirea pe termen lung, este nevoie de o nouă celulă gazdă - dacă nu o detectează, virusurile vor muri mai devreme sau mai târziu.

Nu toate virusurile cauzează boli. Sistemul nostru imunitar răspunde adesea rapid și combate imediat intrușii. Virusurile încep să se înmulțească în organism imediat ce apare o infecție. Medicamentele oferă asistență limitată împotriva virusurilor, iar antibioticele s-au dovedit a fi ineficiente împotriva bolilor virale. Există medicamente antivirale care ajută doar împotriva anumitor tipuri de virusuri. Deoarece virusurile (cum ar fi virusul gripal) au proprietatea de a se schimba, ele pot depăși tot mai ușor propriile resurse apărare ale organismului. Cu toate acestea, chiar și după ce boala a fost depășită, imunitatea nu este întotdeauna garantată.

Bacteria

Comparativ cu virusurile, bacteriile sunt considerabil mai mari. Au o dimensiune de la 0,1 până la 700 micrometri. Acestea sunt organisme unicelulare independente. De asemenea, au propriul material genetic și metabolism. Bacteriile sunt peste tot - în aer, în apă, în alimente, etc. Asemeni virusurilor, bacteriile pot supraviețui o perioadă îndelungată, câteva săptămâni, uneori chiar luni, în mediul înconjurător sau în corpul însuși. Sunt foarte adaptabili și se pot reproduce în diferite condiții. Doar un procent din toate bacteriile cauzează boli la oameni. De multe ori bacteriile sunt chiar importante pentru sănătate, de exemplu, ele trăiesc în intestinul uman, pe piele sau în cavitatea bucală. Cei care doresc să omoare bacteriile pot folosi temperaturi ridicate (de exemplu, sub formă de vapori de apă în timpul curățării) sau substanțe chimice precum alcool, aldehide sau clor. La om, antibioticele sunt adesea folosite ca parte componentă a tratamentului.

Ciupercă

Ciupercile trăiesc pe pielea umană sau în corp. Există doar câteva tipuri de ciuperci care provoacă boli la om, inclusiv ciuperci cutanate, drojdiile sau mucegaiul. Aceste ciuperci se simt bine oriunde este umed: în băi, nișe, pe pereții umezi sau în ghivecele cu flori. Mâncarea, cum ar fi pâinea, cartofii sau făina, pot fi, de asemenea, un teren de reproducere pentru ciuperci. Ciupercile pot fi găsite în mobilierul tapițat și lenjeria de pat. Ciuperca cu drojdie aparține florei noastre naturale a pielii. El trăiește pe piele și se hrănește cu particule de țesut mort. Ciupercile pătrund în corpul uman numai în caz de deteriorare a barierei naturale a pielii sau de slăbire a sistemului imunitar. Bolile cauzate de ciuperci se numesc micoze. Cel mai mult afectează pielea, unghiile sau mucoasele. Doar în cazuri rare, organele interne, precum sunt plămânii, sunt afectate de ciuperci. Însă dacă aceasta se întâmplă, ei creează pagube majore.

Cum se transmite coronavirusul?

Pe cale aeriană:

Conform cercetărilor moderne, coronavirusul SARS-CoV-2 este transmis în principal pe cale aeriană. Prin tuse sau strănut oamenii răspândesc agenți patogeni în aer. Alte persoane inhalează aceste agenți patogeni și, în cel mai rău caz, se infectează cu ele.

Modul indirect:

Este posibilă și transmiterea indirectă a virusului. De exemplu, prin intermediul persoanelor care anterior au tușit sau au strănutat acoperind gura cu mâna, ulterior atingând obiecte precum mânerele ușilor, telefoanele mobile, ecranele tactile sau spatele scaunelor. Virusurile rămân la suprafață acestor obiecte și astfel pot infecta oamenii sănătoși care ating obiectele menționate.

Mâinile murdare:

Chiar și cele mai mici urme reziduale contaminate de fecale umane pot ajunge la o persoană sănătoasă prin mâinile murdare. Infecția este posibilă și dacă agentul patogen intră în corp direct prin membranele mucoase ale ochilor, gâtului și nasului sau ale tractului respirator superior, de exemplu, printr-un sărut. Una dintre cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea infecției este spălarea meticuloasă a mâinilor cu săpun.

Cum să te protejezi pe tine și pe ceilalți de Coronavirus?

Deoarece nu există în prezent un vaccin împotriva coronavirusului, este foarte important să respectați măsuri simple de igienă - atât acasă, cât și în locuri publice.

Igiena personală

Nu atingeți fața cu mâinile murdare;
Spălați-vă regulat pe mâini cu săpun și folosiți de fiecare dată un dezinfectant;
Dacă sunteți bolnav, purtați mască medicinală pe față - asigurați-vă că masca este purtată corect;
Folosiți șervețele de unică folosință și aruncați-le în coș cu un capac;
Evitați contactul cu persoanele bolnave.

Recomandări pentru casă

Atunci când tușiți sau strănutați, țineți-vă la distanță de cel puțin un metru de alte persoane, strănutați/tușiți în cotul mâinii și îndepărtați-vă de alte persoane;
Rămâneți acasă dacă apar simptome virale sau simptome de gripă;
Asigurați-vă separarea spațială dacă persoanele din imediata apropiere sunt bolnave;
Aerisiți încăperea în mod regulat și utilizați un purificator de aer;
Lucrați de acasă și evitați deplasările de serviciu;
Evitați contactul, îndeosebi cu persoanele în vârstă sau persoanele ce suferă de bolil cronice.

Recomandări pentru spațiile publice

Țineți la distanța de 2-2,5 metri de alte persoane, îndeosebi de persoanele vizibil bolnave;
Eviteți strângerile de mână și îmbrățișările;
Atunci când tușiți sau strănutați, ținețivă la distanță de cel puțin un metru de alte persoane, strănutați/tușiți în cotul mâinii și îndepărtați-vă de alte persoane;
Dezinfectați periodic suprafețele, precum ar fi volanul automobilului, mânerele ușilor, telefoanele mobile etc.;
Abțineți-vă de la participarea la sărbători;
Evitați utilizarea transportului public, dacă este posibil;
Nu participați la evenimente de masă;
Nu mergeți la cumpărături în orele de vârf, preponderent folosiți serviciile de livrare.

De ce igiena este atât de importantă in perioada Coronavirusului?

Într-un mediu curat, riscul de transmitere a agenților patogeni este minimizat. Suprafețele nu mai sunt un teren benefic de reproducere pentru bacterii sau viruși. Chiar și în locuri greu accesibile, microorganismele patogene sunt distruse practic definitiv.